Scandalul SSG se extinde după ce un val de foști angajați a contactat FLASH PAPARAZZI și a descris un sistem bazat, potrivit mărturiilor, pe ture epuizante, plăți în numerar la negru, salarii oprite și presiuni pentru blocarea cât mai multor mașini. Mai mulți foști angajați îi indică pe frații Ionuț Voichin și Răzvan Voichin drept coordonatori ai echipajelor din teren.
După primele dezvăluiri privind blocarea roților în parcările supermarketurilor și benzinăriilor, mesajele au început să curgă către redacție. Informațiile provin de la foști angajați care spun că au lucrat în pază, intervenție, inspecție și în departamentul care administra parcările.
FLASH PAPARAZZI protejează identitatea surselor. Acuzațiile prezentate în continuare aparțin foștilor angajați și nu reprezintă concluziile unei autorități sau ale unei instanțe.
OBLIGATORIU „Cinci mașini încasate” într-o tură!
Cea mai repetată acuzație privește presiunea pusă asupra angajaților pentru a bloca roțile cât mai multor autoturisme.
Mai multe surse afirmă că echipajelor li s-ar fi cerut să revină din tură cu minimum cinci mașini „încasate”. Cine nu atingea ținta ar fi riscat să piardă ture, comisioane sau o parte dintre venituri.
Șoferului i se solicita un tarif de 200 de lei pentru deblocarea roții, iar angajatul ar fi primit, potrivit mărturiilor, câte 15 lei pentru fiecare mașină blocată. Sistemul ar fi creat astfel un interes direct pentru identificarea și blocarea unui număr cât mai mare de autoturisme.
Ionuț și Răzvan Voichin, indicați drept coordonatori


Mai mulți foști angajați contactați de FLASH PAPARAZZI îi indică nominal pe frații Ionuț Voichin și Răzvan Voichin, despre care susțin că ar fi coordonat echipajele implicate în blocarea roților.
Sursele afirmă că cei doi ar fi urmărit rezultatele din teren, ar fi repartizat turele și ar fi avut un rol în acordarea comisioanelor. Potrivit mărturiilor, angajații care nu atingeau numărul solicitat de mașini blocate ar fi fost criticați, amenințați cu pierderea turelor sau sancționați financiar.
Foștii salariați mai susțin că acordarea comisioanelor și repartizarea programului ar fi depins de deciziile coordonatorilor, iar cei care contestau sumele primite riscau să fie „luați la ochi” sau îndepărtați.

Aceste afirmații aparțin surselor și trebuie verificate de autoritățile competente. Ionuț și Răzvan Voichin beneficiază de dreptul la replică.
Ce arată captura din grupul „Discuții SSG”

O captură transmisă redacției provine, potrivit sursei, dintr-un grup WhatsApp intitulat „Discuții SSG”.
În imagine, un mesaj atribuit contactului salvat drept „Ionuț Șef SSG” conține fotografia mai multor dispozitive de blocare și textele:
„Auto 8”
„Tura de noapte”
„Aveți 31 de blocatori”
Imediat după acest mesaj, un alt participant din grup scrie: „Luați pe banii HOȚILOR”. Replica nu îi aparține, potrivit capturii, contactului „Ionuț Șef SSG”, ci unui alt membru al grupului.
Imaginea susține existența unei coordonări operative a echipajelor și distribuirea dispozitivelor de blocare. Captura nu dovedește însă, singură, toate acuzațiile privind salariile, comisioanele sau presiunile reclamate de foștii angajați.
Până la 400 de ore lucrate într-o lună
Foștii angajați descriu programe care ar fi început la ora 6:00 și s-ar fi încheiat la 20:00, 21:00 sau chiar 22:00.
Unele surse susțin că au ajuns la 360–400 de ore lucrate lunar, inclusiv 28 de zile de muncă într-o singură lună. Turele suplimentare ar fi fost impuse sub amenințarea pierderii salariului sau a comisionului.
Codul muncii stabilește o durată normală de 40 de ore pe săptămână și, ca regulă, o limită de 48 de ore, inclusiv orele suplimentare. O tură de 12 ore trebuie urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.
Salarii oprite și suspiciuni de evaziune fiscală
Un grup format din opt foști angajați susține că a fost concediat fără un motiv concret și că nu și-a primit integral salariile și comisioanele.
Alte mărturii vorbesc despre ore plătite în numerar, diferențe salariale oferite în plic și sume care nu ar fi fost reflectate integral în documentele de salarizare.
Un fost inspector afirmă că ar fi existat inclusiv cereri de avans întocmite în numele agenților, banii fiind opriți ulterior. O altă sursă susține că agenților li se comunica un tarif orar mai mic decât cel negociat pentru serviciile lor, iar diferența ar fi rămas la persoane din coordonarea operativă.
Dacă aceste relatări se confirmă, ANAF și Inspecția Muncii trebuie să stabilească dacă veniturile au fost declarate și dacă obligațiile fiscale au fost achitate. Legea pentru combaterea evaziunii fiscale sancționează ascunderea sursei impozabile și omiterea veniturilor sau operațiunilor din documentele legale.
Agenții ar fi fost obligați să achite furturile
Un fost inspector susține că, atunci când dintr-un magazin dispăreau produse, agentului de pază i s-ar fi cerut să acopere valoarea prejudiciului.
Asta deși, potrivit sursei, agentul era ținut la intrarea magazinului și nu avea voie să patruleze printre rafturi. El ar fi trebuit avertizat de dispecerat atunci când apărea un incident.
Mărturia ridică întrebări despre modul în care erau stabilite răspunderea și eventualele rețineri salariale.
Acuzații grave de violență
Una dintre surse susține că anumite persoane suspectate de furt nu ar fi fost predate imediat poliției, ci conduse în spațiile din spatele magazinelor și agresate cu bestialitate.
Fostul angajat vorbește despre violențe grave și despre incidente care ar fi fost inclusiv filmate. Este o acuzație care nu poate fi stabilită de presă și trebuie verificată de Poliție și Parchet.
Dacă există înregistrări, martori, rapoarte interne sau sesizări anterioare, acestea pot clarifica situațiile reclamate.
Suspiciuni privind agenții și atestatele profesionale
Foștii angajați mai susțin că unele persoane din intervenție ar fi avut antecedente penale sau probleme cu atestatele profesionale.
Un fost inspector afirmă inclusiv că anumite examene pentru obținerea atestatului ar fi fost fraudate, candidații primind răspunsurile înainte de finalizarea testului.
FLASH PAPARAZZI nu deține, în acest moment, documente care să confirme această acuzație. Legea nr. 333/2003 prevede însă că personalul cu atribuții de pază sau protecție trebuie să nu aibă antecedente pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și să dețină atestat profesional.
Instituțiile statului trebuie să intervină
Mărturiile descriu același tablou: presiuni pentru blocarea mașinilor, obiective de încasări, ture epuizante, plăți în numerar, salarii reclamate ca neplătite și posibile nereguli în activitatea de pază și intervenție.
Sunt acuzații formulate de foști angajați. Numărul surselor și elementele care se repetă justifică însă controale din partea Poliției Române, ANAF, Inspecției Muncii și instituțiilor care licențiază și controlează societățile de securitate privată.
