SSG, suspiciuni de evaziune fiscală. Foști angajați rup tăcerea despre comisioanele nedeclarate și afacerea blocării roților

SSG, suspiciuni de evaziune fiscală. Foști angajați rup tăcerea despre comisioanele nedeclarate și afacerea blocării roților. Oamenii din teren ar fi primit câte 15 lei pentru fiecare mașină deblocată, bani care, potrivit primei mărturii ajunse la FLASH PAPARAZZI, nu ar fi fost declarați la ANAF.

La numai două-trei ore după publicarea primei investigații despre mașinile blocate de SSG în parcările supermarketurilor și benzinăriilor, informațiile au început să curgă.

Nu ne-au scris doar șoferi revoltați. Au început să vorbească foștii angajați ai SSG.

Până acum, șase sau șapte persoane care susțin că au lucrat pentru SSG au contactat FLASH PAPARAZZI. Prima mărturie amplă descrie un sistem construit în jurul „caracatițelor” montate pe roți: comisioane pentru fiecare deblocare, presiuni pentru cât mai multe mașini blocate, bani oferiți în plic, sume reținute arbitrar și filmări a căror oră ar fi fost modificată.

Informațiile prezentate în acest articol provin de la un fost angajat. Ele vor fi confruntate cu documente, alte mărturii și explicațiile companiei.

În Băneasa, Poliția debloca mașina. În Berceni „nu se băga”

Prima dezvăluire privește reacția complet diferită a Poliției de la o zonă la alta.

Potrivit fostului angajat, în Băneasa, Voluntari, Popești-Leordeni și în anumite zone din București, dacă șoferul chema Poliția, agenții le cereau oamenilor SSG să scoată imediat dispozitivul.

În Berceni, lucrurile s-ar fi petrecut exact invers. Polițiștii ar fi spus că nu se implică. Șoferul rămânea cu mașina imobilizată și avea de ales între o dispută fără final și plata celor 200 de lei.

„În Voluntari, Băneasa, Popești și în anumite zone din București, dacă ajungea cazul la Poliție, ne obligau să deblocăm mașina. În Berceni, Poliția spunea direct că nu se bagă”, povestește sursa.

Fostul angajat bănuiește că diferența putea depinde de relațiile și influența companiei în anumite zone.

„N-am înțeles niciodată practica Poliției. Unde ai pile merge, unde nu, Dumnezeu cu mila”, spune acesta.

Presupusele relații nu sunt, în acest moment, demonstrate. Însă întrebarea rămâne: cum poate fi aceeași mașină deblocată la intervenția Poliției în Băneasa, dar lăsată captivă în Berceni?

Legea nu se poate schimba de la un cartier la altul.

„Amenda” de 200 de lei aducea comision angajatului

Cei 200 de lei nu reprezintă juridic o amendă aplicată de o autoritate. Pe bon apare formularea „taxă deblocare”. Pentru șofer însă, mecanismul seamănă perfect cu o sancțiune: roata îi este blocată, nu mai poate folosi mașina, iar pentru eliberarea ei trebuie să plătească.

În spatele fiecărei deblocări ar fi existat și un comision.

Potrivit fostului angajat, omul din teren primea 15 lei pentru fiecare mașină deblocată. Cu cât bloca mai multe roți, cu atât avea șansa să încaseze mai des comisionul. Mai multe blocări însemnau mai multe deblocări. Mai multe deblocări însemnau mai mulți bani.

Tocmai de aceea, angajații ar fi fost presați să „facă mașini”. Dacă numărul blocărilor era mic, coordonatorii nu acceptau explicația că parcarea era goală sau că șoferii respectaseră timpul.

Astfel, plata la comision putea transforma regulamentul parcării într-o adevărată vânătoare de șoferi.

Suspiciuni de evaziune fiscală: comisioanele ar fi fost plătite în plic

Aici începe problema pentru ANAF.

Fostul angajat susține că banii pentru orele lucrate erau virați pe card. Aceștia ar fi fost singurii bani declarați oficial.

Comisioanele de 15 lei pentru fiecare deblocare ar fi fost oferite separat, în plic.

Plata în numerar nu este ilegală prin ea însăși. Dar dacă sumele nu apar în statele de plată, nu sunt incluse în venitul salarial și pentru ele nu sunt achitate impozite și contribuții, vorbim despre suspiciuni de evaziune fiscală.

ANAF poate verifica foarte simplu situația: numărul mașinilor deblocate, evidența comisioanelor, sumele primite de fiecare angajat, statele de plată și Declarațiile 112 depuse de angajator.

Întrebarea pentru SSG este directă: unde apar în contabilitate comisioanele de 15 lei acordate pentru fiecare deblocare?

Dacă ele nu apar nicăieri, atunci cine a strâns banii, cine a pregătit plicurile și din ce fonduri au fost plătiți angajații?

Bani opriți tuturor pentru greșeala unui singur coleg

Nici comisioanele din plic nu erau sigure, povestește fostul angajat.

Dacă un coleg pierdea o cheie sau un șurub de la dispozitivul de blocare, coordonatorii ar fi oprit bani de la întreaga echipă.

Într-un caz relatat, piesele ar fi costat aproximativ 300 de lei. Cu toate acestea, câte 50 de lei ar fi fost reținuți de la 15–20 de angajați. Astfel, se puteau strânge între 750 și 1.000 de lei.

„Banii rămași îi băgau în buzunar”, acuză sursa.

Foștii angajați care demisionau, protestau sau intrau în conflict cu șefii riscau, potrivit mărturiei, să nu-și mai primească deloc comisioanele deja câștigate.

Un coleg care și-ar fi dat demisia cu patru zile înainte de plata comisioanelor ar fi fost trimis acasă, jignit împreună cu familia și lăsat fără bani.

„Dădeam timpul înapoi la filmări”

Cea mai gravă acuzație legată de șoferi privește filmările folosite pentru justificarea blocării.

Fostul angajat susține că, în anumite situații și cu acordul coordonatorilor, ora filmării era dată înapoi cu 5, 10, 20 sau chiar 30 de minute.

Astfel, mașina putea să pară că depășise timpul permis, deși limita reală nu fusese încă atinsă.

La unele parcări Mega Image, timpul permis ar fi fost de o oră și 40 de minute. Modificarea orei ar fi grăbit momentul blocării.

Dacă șoferul protesta, i se arăta ora de pe filmare drept „dovadă”.

Dacă această practică este confirmată prin fișiere originale, mesaje și mărturii independente, nu mai vorbim despre simpla aplicare a unui regulament. Vorbim despre posibila fabricare a unei justificări pentru blocarea mașinii și încasarea celor 200 de lei.

Angajații ar fi stat ascunși după colț

Sursa spune că echipele pândeau uneori mașinile.

Șoferul cobora, intra două sau trei minute într-un magazin să cumpere o apă și, la întoarcere, găsea roata blocată.

„Stăteam ascunși după colț”, povestește fostul angajat, care susține că asemenea practici erau încurajate.

În unele obiective, blocarea s-ar fi făcut aproape instantaneu.

La începutul activității într-o parcare Lidl, angajații ar fi primit ordin să pună notificări doar pe mașinile care păreau abandonate.

Indicația ar fi fost să nu fie „speriați” șoferii ale căror mașini puteau fi ulterior blocate și „încasate”.

Angajații, transformați în șoferii personali ai șefilor

Munca oamenilor nu s-ar fi limitat la parcări.

Angajații ar fi fost trimiși să ia șefi de acasă, să-i ducă la birou, să-i însoțească la treburi personale sau chiar să meargă cu unul dintre ei la grădiniță pentru a-i lua nepotul deoarece ploua.

Tot ei ar fi transportat baxuri cu apă, cafea, hârtie igienică, produse de curățenie și cutii cu dispozitive de blocare.

Orele pierdute pe aceste drumuri însemnau mai puține deblocări și, implicit, mai puține comisioane.

Refuzul nu ar fi fost o opțiune. Oamenii care nu executau ordinele riscau să fie „luați la ochi”, jigniți și sancționați la bani.

Potrivit sursei, cei doi coordonatori, care ar fi frați, îi numeau pe angajați „proști” și „idioți”, fie direct, fie în discuțiile cu alți colegi.

Mașini de serviciu cu probleme la frâne și direcție

O altă acuzație gravă privește autoturismele de serviciu.

Fostul angajat susține că unele mașini erau foarte uzate și aveau probleme la frâne, direcție și anvelope, dar continuau să circule.

El spune că a condus un autoturism care aproape nu mai ținea frâna.

„Mă urcam la volan pe riscul meu. Îmi puneam în pericol viața și îi puneam în pericol și pe ceilalți participanți la trafic”, povestește acesta.

Numerele de înmatriculare, verificările ITP, intrările în service și mesajele interne pot arăta dacă defecțiunile au fost raportate și ignorate.

Ce societate angaja oamenii și cine încasa banii?

Documentele analizate anterior de FLASH PAPARAZZI arătau că bonurile pentru „taxa de deblocare” erau emise de S.S.G. Fire & Rescue SRL.

Marca SSG GROUP este însă înregistrată pe numele SSG Group SRL, o altă societate.

Acum trebuie stabilit cine apărea în contractele angajaților, cine vira salariile, cine pregătea comisioanele în plic, cine administra parcările și în contabilitatea cărei firme intrau cei 200 de lei încasați de la șoferi.

ANAF, ITM și Poliția au ce verifica

FLASH PAPARAZZI solicită conducerii SSG să răspundă public:

Comisioanele de 15 lei apar în statele de plată și în Declarațiile 112? Au fost plătite taxe și contribuții pentru aceste sume? Cine pregătea plicurile? Au fost opriți bani de la întreaga echipă pentru greșeala unui singur angajat? Au fost modificate orele filmărilor? Cine le cerea oamenilor să producă mai multe blocări? De ce Poliția reacționa diferit în Băneasa și Berceni?

ANAF trebuie să verifice suspiciunile de evaziune fiscală. ITM trebuie să controleze comisioanele, reținerile și condițiile de muncă. Poliția trebuie să explice de ce aceeași practică era oprită într-o zonă și tolerată în alta.

La numai două-trei ore după primul articol, zidul tăcerii din interiorul SSG a început să se crape.

Iar povestea celor 200 de lei nu se mai oprește la roata unei mașini. Acum vorbim despre comisioane presupus nedeclarate, suspiciuni de evaziune fiscală și un sistem care ar fi transformat fiecare șofer într-o posibilă încasare.

Recente

Articole asemănătoare